Context
La nivelul UE, nu există obligaţia de a asigura educaţia religioasă în şcoli, dar cu excepţia unui singur stat membru, toate statele UE asigură ore de religie. Carta Drepturilor Fundamentale a UE garantează dreptul oricărei persoane la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, însă acest drept poate fi folosit în educaţie numai în cazul actelor UE în domeniul educației, iar în prezent acesta nu poate fi invocat în ceea ce privește curriculumul naţional.

Toate statele membre ale UE trebuie să fie membre ale Consiliului Europei şi să adere la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care nu se aplică politicii naţionale de educaţie.  Prin urmare, reclamanţii s-au adresat tocmai Curţii Europene a Drepturilor Omului atunci când au considerat că libertatea lor de religie a fost încălcată în cauza Grzelak v Poland

Cauza
Familia Grzelak, formată din soţii Urszula şi Czesław şi fiul lor, Mateusz, locuia, la data sesizării Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Sobótka, Polonia. În 1998, la vârsta de şapte ani, Mateusz Grzelak a început cursurile învăţământului primar, şi, potrivit opţiunii părinţilor săi, care erau agnostici, nu a dorit să ia parte la orele de „Religie”.

Soţii Grzelak au adresat cereri repetate pentru ca fiul lor să urmeze cursurile disciplinei alternative „Etică”, însă solicitările le-au fost respinse întrucât Mateusz era singurul copil din clasă care formulase o astfel de cerere. Neexistând posibilitatea ca Mateusz să urmeze cursurile disciplinei alternative şi cum orele de educaţie religioasă erau incluse la mijlocul programului şcolar zilnic, între alte discipline obligatorii, era nevoit ca pe durata acestora fie să aştepte pe coridor, fără supraveghere, fie să îşi petreacă timpul la biblioteca sau la clubul şcolii.

Soţii Grzelak au susţinut că fiul lor a fost discriminat deoarece: în locul notei la disciplina religie acestuia i-a fost trecută în foaia matricolă o linie şi a fost hărţuit fizic şi psihologic de către ceilalţi elevi deoarece nu urma cursurile de educaţie religioasă. Din acest motiv, copilul a fost mutat succesiv la alte şcoli din acelaşi oraş.

După mai multe cereri adresate fără suces conducerii şcolii, soţii Grzelak au trimis o scrisoare Ministerului Educaţiei. Ministerul a răspuns că orele de Etică se organizau la cererea părinţilor, iar acolo unde nu aveau loc, acest lucru se întâmpla exclusiv din motive organizatorice, din cauza numărului redus de elevi care doreau să studieze Etica.

Procesul
Cu toate acestea, ministerul a adresat Curții Constituționale poloneze o întrebare pentru a se clarifica dacă era constituțională folosirea unei linii în locul notei în foaia matricolă, iar aceasta din urmă a constatat că nu fusese încălcat dreptul la libertatea de religie prevăzut de Constituția Poloniei.

Soții Grzelak nu au fost mulțumiți cu acest răspuns și, în 2002, au sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului susținând că statul polonez le încălcase drepturile la libertatea de religie și la nediscriminare.

Decizia
La 15 iunie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat că drepturile la nediscriminare și la libertatea de religie ale lui Mateusz Grzelak au fost încălcate.

Instanța a concluzionat că libertatea de religie implică de asemenea libertatea de a nu avea o religie și de a nu fi obligat să dezvălui dacă îmbrățișezi sau nu o religie.

Curtea a decis că absența unei note la disciplina religie/etică și faptul că etica fusese tăiată din certificatul său final determinau oamenii să creadă că acesta nu avea o religie, iar libertatea sa religioasă era restricționată și prin urmare era o situație incompatibilă cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului

Evaluare
La 25 martie 2014, Polonia a modificat normele sale în materie de educație. Amendamentul stabilea o nouă regulă care obliga conducerea unei şcoli să organizeze un curs de Religie/Etică chiar în ipoteza în care exista numai o singură cerere în acest sens.  Elevii majori sau părinţii elevilor minori (pentru aceştia din urmă) aveau obligaţia de a formula o cerere scrisă în cazul în care doreau să urmeze un astfel de curs, fiind evitată orice cerință de a declara că nu se optează pentru ora de religie sau de etică.

Dincolo de Polonia, această hotărâre reafirmă că statele europene au o obligație nu doar de a permite în mod pasiv libertatea de religie și libertatea de a nu avea o religie, dar de asemenea sunt obligate să ia măsuri pentru a asigura că persoanele nu sunt constrânse să își dezvăluie credințele religioase și să ia măsuri pozitive pentru a evita situațiile în care cei cu sau fără o religie sunt tratați diferit în educație.

Detalii (in engleza).