Context
Foarte puține persoane pot pretinde că nu au o amprentă digitală. Aceasta poate fi adesea un amestec informații preluate din rețelele sociale, informații despre noi de la evenimente la care am participat, informații privind lucrurile pe care le-am realizat și, uneori, reportaje de știri despre noi. Toate aceste informații pot fi găsite cu ușurință prin intermediul motoarelor de căutare..

Nemulțumirea domnului Costeja González în ceea ce privește identitatea lui digitală este motivul care a determinat pronunțarea hotărârii Curții Europene de Justiție, conform căreia aveam dreptul de a fi uitați.

Cauza
Domnul González a contestat faptul că, atunci când era utilizat motorul de căutare Google pentru a căuta numele acestuia, se afișau două anunțuri privind vânzarea prin licitație publică a casei acestuia, pentru acoperirea datoriilor la asigurările sociale. Aceste anunțuri au fost incluse într-un ziar spaniol cu mai mult de 10 ani înainte de formularea plângerii sale, iar datoriile fuseseră achitate. Totuși, având în vedere importanța pe care o aveau pe Google, aceste anunțuri îi cauzau probleme profesionale.

Procesul
Domnul González a introdus în 2010 două cereri la Autoritatea pentru protecția datelor din Spania. Prima viza eliminarea anunțului de pe site-ul de internet al ziarului, iar a doua urmărea solicitarea Google Spain și Google Inc. să elimine link-ul din motorul de căutare al acestora.

Autoritatea spaniolă pentru protecția datelor a respins cererea acestuia de a dispune ziarului să șteargă anunțul, având în vedere că fusese publicat legal, dar a fost de acord cu acesta în privința faptului că link-urile ar trebui să fie șterse din motorul de căutare Google. Google Spain și Google Inc. au formulat recurs în fața instanței supreme a Spaniei, care a cerut Curții Europene de Justiție să se pronunțe cu privire la această chestiune.

Decizia
La 13 mai 2014, Curtea Europeană de Justiție a hotărât ferm că avem dreptul de a fi uitați și a confirmat opinia Agenției de protecție a datelor din Spania, conform căreia Google Inc. și Google Spain ar trebui să șteargă link-urile în care apărea numele domnului González.

Judecătorii nu au impus ștergerea automată a datelor după un anumit timp, ci, în schimb, au declarat că fiecare dintre noi are dreptul de a obține ștergerea link-urilor către informațiile care sunt „neadecvate, irelevante sau care nu mai sunt relevante ori sunt excesive.”

În practică, cauza Google a determinat compania Google și alte câteva companii, precum Bing, să lanseze un nou sistem de solicitare a eliminării din indexul motorului de căutare. A fost pus la dispoziția persoanelor din cele 28 de state membre ale UE un formular online, prin care utilizatorii internetului pot solicita eliminarea unui link către anumite informații pe care aceștia le consideră „neadecvate, irelevante sau care nu mai sunt relevante”. Google a numit o echipă de juriști pentru a evalua validitatea cazului fiecărei persoane, în funcție de criterii precum vechimea materialului și interesului publicului de a accesa conținutul acestuia. Dacă este aprobată cererea, Google trimite o notificare administratorilor site-ului, informându-i că va fi șters link-ul din articolul respectiv care face trimitere la numele unei persoane în Google. Informațiile rămân online și pot fi găsite în continuare prin intermediul unui motor de căutare, pe baza unei interogări diferite. De exemplu, un document cu titlul „Alexander Dalkirk interogat cu privire la jaful de pe 94 Old Road” poate fi eliminat ca rezultat în urma căutării sintagmei „Alexander Dalkirk”, dar va apărea în continuare dacă se face căutarea „burglary at 94 Old Road”. Așadar, contrar a ceea ce sugerează numele, un articol nu este „uitat”, ci pur și simplu devine ceva mai greu de găsit. Până acum, Google a primit peste 230 000 de cereri de eliminare a unor informații, dintre care aproximativ 60% au fost respinse.

Evaluare
Această decizie s-a dovedit controversată și a fost criticată nu numai de furnizorii de motoare de căutare, dar și de susținătorii libertății de exprimare și ai drepturilor omului în general.

Criticile juridice s-au concentrat pe lipsa de claritate a hotărârii CEJ în ceea ce privește „dreptul de a fi uitat”, ceea ce dă naștere la numeroase incertitudini la punerea în executare a hotărârii. Definiția excesiv de largă a termenului „operatori de date” și testul de echilibrare al instanței, care pare să dea prioritate – și nu să „echilibreze” – dreptului la viață privată în raport cu alte drepturi fundamentele, a fost evidențiată ca fiind un motiv de îngrijorare

Hotărârea este neclară și în ceea ce privește obligațiile motoarelor de căutare și ale altor intermediari în afară de Google. Ce anume înseamnă mai exact un „motor de căutare”? Google controlează în prezent aproape 90% din piața operatorilor motoarelor de căutare, dar sfera de aplicare a hotărârii este suficient de extinsă pentru a putea afecta alte companii mai mici, care uneori pun accent pe o căutare mai specializată și care au mai puține resurse pentru a aborda chestiunea „dreptului de a fi uitat”. În mod similar, hotărârea afirmă că „dreptul de a fi uitat” poate fi limitat „în funcție de rolul pe care îl joacă persoana vizată în viața publică” dar, încă o dată, este dificil de stabilit această graniță dintre o persoană publică și una privată.

Dincolo de criticile juridice, critica se axează pe impactul potențial negativ al hotărârii CEJ. Criticii se tem că hotărârea CJE va conduce la o „încălcare tacită” . Posibilitatea persoanelor de a solicita scoaterea din indexul motoarelor de căutare a provocat preocupări în privința faptului că aceasta ar putea determina eliminarea informațiilor care sunt de interes pentru public, de exemplu informații incomode legate de funcționarii publici. Având în vedere că oricine are dreptul de a solicita eliminarea din index a unor informații, au apărut temeri privind autocenzurarea și rescrierea istoriei.

• Au fost evidențiate și dificultățile asociate cu punerea în aplicare a „dreptului de a fi uitat”, de la soluționarea avalanșei de potențiale cereri și până la stabilirea unei poziții compatibile cu restul lumii în ceea ce privește „dreptul de a fi uitat”. Odată cu decizia Curții, rolul motoarelor de căutare a fost redefinit considerabil, pentru a deveni arbitri ai drepturilor fundamentale. Google nu mai este un simplu „intermediar”, imun în fața obligațiilor de protecție a datelor; în schimb, trebuie să joace un rol activ, asigurându-se că oamenii pot avea un oarecare control asupra identității lor digitale.

Pe de altă parte, decizia a fost salutată de persoanele care au criticat modul în care internetul amplifică o parte din viața noastră prin intermediul motoarelor de căutare, în detrimentul altor părți din viața noastră. A fost salutată și de ONG-uri și Comisia Europeană, pentru rolul pe care l-ar putea juca în domenii precum reabilitarea foștilor deținuți și pentru persoanele care postează comentarii pe internet atunci când sunt copii sau adolescenți, pe care le regretă ulterior. 

Puteți citi mai multe despre această cauză aici (în limba engleză).